06/07/2026
E trecut de 23:00. Deși mi-am propus să dorm înainte de ora 23:00, câteva gânduri nu-mi dădeau pace…
Înainte de toate, cei apropiați, cei care mă cunosc bine, știu că îmi place foarte mult să scriu. Iubesc să fac asta. Vă spun un mic secret: atunci când scriu, îmi pun muzică pe fundal, iar una dintre melodiile mele preferate este River Flows in You de Yiruma. Mă liniștește și mă ajută să-mi aștern gândurile. ☺️
Astăzi, uitându-mă la fetițele mele, am observat că se certau, iar după doar câteva minute se îmbrățișau și se jucau din nou împreună. Și atunci m-am întrebat: oare noi adulții, de ce nu putem fi așa? De ce ne este atât de greu să trecem peste orgolii, peste neînțelegeri? De ce nu ne putem bucura sincer de reușitele celor din jur?
Copiii iartă repede și nu lasă supărarea să le fure bucuria. Ei iubesc sincer și trăiesc clipa. Nu se compară unii cu alții și nu caută să demonstreze că sunt mai buni. Au inimile curate…
Ce mult mi-aș dori să păstrăm și noi, măcar o parte din această inocență! Să învățăm să iertăm mai ușor, să iubim mai mult și să nu lăsăm mândria să ne despartă de oameni.
Nu întâmplător, în Scriptură ni se spune să venim înaintea lui Dumnezeu ca niște copilași. Cred că nu este vorba despre vârstă, ci despre inimă. Despre o inimă smerită, sinceră, fără răutate și fără măști.
Poate că lumea ar fi un loc mai frumos dacă am învăța din nou să ne cerem iertare fără rușine, să oferim o îmbrățișare fără rețineri și să ne bucurăm din suflet pentru binele aproapelui.
În seara aceasta, acesta este gândul cu care vreau să adorm. Poate că nu putem schimba întreaga lume, dar putem începe cu propria inimă. Iar uneori, cele mai mari lecții de viață ni le predau chiar copiii noștri. 🌸❤️